blog 1                   functionalitati firstcont 1                     abonare newsletter 01


Ora 11:00 ajunge spaima românilor cu credite: Zi după zi, BNR anunţă la 11:00 noi creşteri ale dobânzilor. Astăzi Robor la 6 luni a urcat la 2,31%

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut, luni, la 2,31%, de la 2,30%, indicele la nouă luni s-a majorat la 2,33%, de la 2,32%, iar indicele la trei luni a rămas la 2,19%, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională de României (BNR).

 

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a rămas la 2,19%, valoare pe care a mai atins-o în august 2014, conform datelor BNR.

 

Luni, 27 noiembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 2,19%, acelaşi nivel înregistrat pe 24 noiembrie, valoare pe care a mai atins-o în august 2014.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,31%, de la 2,30%, cât a fost cotat pe 24 noiembrie.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a urcat uşor la 2,33%, de la 2,32%.

La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

 

Sursa: Ziarul Financiar

Impact major al Revoluţiei Fiscale: Unele companii din IT iau în considerare îngheţarea angajărilor

Industria IT s-a confruntat în trecut cu migraţia de personal, iar în prezent, deşi industria numără 100.000 de angajaţi, fenomentul încă ameninţă România, este de părere Valerica Dragomir, director executiv, Asociaţia patronală a industriei de soft şi servicii (ANIS), prezentă la conferinţa ZF Digital ’17.

“Ideea pentru care s-a introdus impozit 0 în IT a fost migraţia oamenilor din domeniu, senzaţia noastră este că ne vom îndrepta din nou spre fenomenul migraţiei creierelor”, a spus Valerica Dragomir.

Ce a mai declarat Valerica Dragomir:

Companiile nu au timp să se conformeze în cazul măsurilor fiscale pentru că au termen de aplicabilitate foarte scurt. Sunt mai multe scenarii, linia de baza este ca în condiţiile în care companiile măresc salariile brute, veniturile nete ale programatorilor vor întregistra scăderi de 6,5-7%. Impactul pentru angajatorii din domeniu nu este zero sau pe aproape zero, cum ar putea fi pentru alte companii. Dacă vrei să păstrezi salariul net al angajatului, impactul pe fondul salarial total este aproape spre 10%. La inceputul acestui an au eliminat panfonul de CAS şi CASS, ceea ce a dus la alte modificări de costuri. Pentru ianuarie 2018 cresterea pe fondul de salariu poate ajunge la 15%.

În contextul fiscal actual, se ia în considerare să se înghete angajările.

Din cele peste 40 mld. de euro cât înseamnă piaţa de IT&C, peste 3 mld. sunt exporturi, serivcii IT.

Avem un orizont de timp de 20 de ani de la 13.000 de angajati am ajuns la 100.000 de anagjati, 253 mld de dolari, la 6,3 mld. de euro prognoza pentru 2020.

Companiile IT din România nu fac produse, şi se apleacă mai mult spre outsorcing, lucru care ţine de istori, dar şi de partea de educaţie. Avem nevoie de oameni care să se uite mai mult decât la zona ethnică, programatorii reprezinta 80% de angajati firmelor de outsorcing, în companiile care creeză produs sunt 40%. Nu cred că soluţia este să avem 1.000 de start-up-uri care să creeze produse deoarece doar câteva reusesc. 

Sursa: Ziarul Financiar

ROBOR la 3 luni revine la 1,89% - maxim atins şi la începutul lunii noiembrie

Indicele ROBOR la treiluni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a sărit luni la 1,89%, după ce vineri stagnase la 1,87%, în timp ce ROBOR la 6 luni a urcat la 2,06%, de la 2,03% vineri. 

Robor la 3 luni a mai atins nivelul maxim de 1,89% la începutul lunii, după cedobânzile la lei au început să urce în septembrie, pe fondul unei restrângeri de lichiditate din sistem. Anterior, indicele nu mai atinsese un nivel similar din noiembrie 2014. 

Robor la 3 luni a înregistrat o creştere de peste un punct procentual în ultimul an. Analiştii consideră că ascensiunea din ultimele luni a ROBOR este temporară, majoritatea estimând o stabilizare a indicatorului până la un nivel de 1,3-1,5 % până la finalul anului. Vocile pesimite indică un ROBOR de 2% la finalul acestui an şi chiar 5% în următoarele şase luni.

 
 

În acelaşi timp, ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a reluat trendul ascendent şi a făcut un salt la 2,11%,de la 2,08% la finele săptămânii trecute. 

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Comentând creşterea dobânzilor, bancherii spun că reluarea acestui trend nu este o situaţie anormală, neobişnuită fiind de fapt perioada de dobânzi aproape de zero. Singurul lucru cert este că trendul de creştere a dobânzilor pe plan local a început, iar mai devreme sau mai târziu, în funcţie de ritmul de creştrere al ROBOR, perioada banilor ieftini va apune şi pe plan local.

 Sursa: Ziarul Financiar

 

 

Programul Comerț și Servicii: De azi poți cere bani nerambursabili. Iată cinci sfaturi pentru a-ți poți spori șansele la finanțare

Începând de astăzi, antreprenorii pot solicita un sprijin nerambursabil de până la 250.000 de lei prin intermediul programului pentru Comerț și Servicii 2017. Sesiunea de depunere a proiectelor a debutat astăzi la ora 10.00 și va rămâne activă pentru o perioadă de zece zile lucrătoare, urmând a fi închisă în data de 29 August. Dacă vrei să depui o cerere de finanțare, iată tot ceea ce trebuie să știi despre această sesiune.

 

Programul pentru Comerț și Servicii va fi disponibil până în data de 29 August 2017, iar procedura de implementare, precum și restul documentelor necesare sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Implementarea Programelor și Proiectelor destinate Întreprinderilor Mici și Mijlocii (AIPPIMM).

Celor interesați de accesarea acestor fonduri nerambursabile le-am pregătit o sinteză a tuturor articolelor publicate în ultimele săptămâni de Avocatnet pe acest subiect.

1. Doar firmele cu un istoric de cel puțin un an pot solicita fondurile nerambusabile

În cadrul acestui program de finanțare, beneficiari eligibili sunt întreprinderile mici și mijlocii care respectă următoarele criterii de selecție la data depunerii cererii de finanțare:

  • sunt societăți comerciale sau societăți cooperative, cele mai frecvente forme juridice agreate de antreprenori fiind societățile cu răspundere limitată (SRL), precum și societățile debutante (SRL-D);
  • au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;
  • au cel puţin un an calendaristic de la înfiinţare la data deschiderii sesiunii de depunere a proiectelor;
  • nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul programului în ultimii trei ani;
  • nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale.

Prin intermediul acestui program, beneficiarii eligibili vor putea primi o valoare a ajutorului financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate, dar nu mai mult de 250.000 de lei pentru fiecare beneficiar.

Totuși, în anumite condiții detaliate mai jos, antreprenorii pot opta pentru un ajutor financiar de doar 75% din valoarea eligibilă, în schimbul unui punctaj mai mare, care le-ar spori șansele de a fi selectați în vederea semnării contractului de finanțare.

În cadrul acestui program de finanțare, TVA-ul este neeligibil, astfel că firmele beneficiare vor fi nevoite să asigure surse financiare proprii pentru acoperirea acestei cheltuieli.

Principalele cheltuieli pe care beneficiarii le pot deconta sunt următoarele:

  • echipamente IT tehnică de calcul;
  • echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
  • mobilier, aparatură birotică și sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale;
  • autoutilitare, cu excepția vehiculelor de teren;
  • realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului, dacă nu există o pagină web la depunerea proiectului;
  • participarea la cursuri de instruire pentru formare.

Restul cheltuielilor eligibile sunt detaliate în cadrul articolului de aici.

2. Completarea planului de afaceri

Principalul document solicitat pentru depunerea proiectului este planul de afaceri, un formular structurat în opt capitole, având următoarea structură:

  • date generale – cerere tip;
  • viziune, strategie;
  • istoric, management, resurse umane, activitate  curentă;
  • prezentarea proiectului;
  • analiza pieţei;
  • analiza operaţională - după implementarea proiectului;
  • justificarea necesităţii finanţării nerambursabile şi a oportunităţii achiziţiei;
  • sustenabilitatea proiectului.

Modalitatea corectă de completare a documentului este detaliată în cadrul acestui articol.

3. Cum completezi bugetul proiectului, în cazul în care soliciți finanțare

Prin intermediul programului pentru Comerț și Servicii 2017, antreprenorii cu cel puțin un an de la înființarea firmelor pot solicita un sprijin financiar nerambursabil de până la 250.000 de lei pentru achiziția de echipamente și utilaje, instalații, mobilier, echipamente IT și soluții software. Sprijinul este cuprins între 75% și 90% și acoperă doar valoarea fără TVA a investiției.

Acesta este sumarul informațiilor necesare întocmirii bugetului proiectului, iar prezentarea pe larg a lor este efectuată în cadrul unui articol distinct.

Ajutorul financiar acoperă doar valoarea de achiziție a bunurilor și serviciilor fără TVA, astfel că aportul propriu necesar implementării proiectului este consistent, chiar dacă această taxă va fi ulterior recuperată treptat de la stat prin mecanismul decontului de TVA.

Deși ajutorul financiar poate fi de până la 250.000 de lei din valoarea fără TVA a proiectului, în cazul unor tipuri de investiții au fost stabilite praguri valorice maxime ce nu pot fi depășite. Valoarea acestora este detaliată în cadrul unui tabel ce poate fi descărcat de la finalul articolului de aici.

Bugetul proiectului cuprinde toate cheltuielile necesare investiției, pe care beneficiarul trebuie să le realizeze pentru a dezvolta activitatea propusă prin proiect. În cadrul programului pentru Comerț și Servicii, sunt suportate integral cheltuielile eligibile amintite mai sus, cu excepția TVA, însă întreprinderea solicitantă va suporta integral orice altă cheltuială necesară realizării proiectului.

Pașii necesari întocmirii bugetului pot fi urmăriți în acest articol.

4. Depunerea cererii de finanțare se face doar on-line

În cazul în care dorești să soliciți finanțare prin intermediul acestui program, trebuie să știi că cererile însoțite de restul documentelor necesare se pot depune doar în format electronic, pe site-ul AIPPIMM.

Conform procedurii de implementare a acestui program de finanțare, sesiunea va fi deschisă pentru zece zile lucrătoare, existând posibilitatea prelungirii acesteia, în cazul în care vor rămâne fonduri nealocate.

Principalele documente necesare pentru depunerea proiectului sunt următoarele:

  • cererea de finanțare;
  • planul de afaceri;
  • certificat constatator emis în original sau în variantă online de Oficiul Registrului Comerțului;
  • declarații pe proprie răspundere că societatea nu are datorii la stat sau la bugetele locale;
  • declarații pe proprie răspundere că societatea respectă condițiile de eligibilitate menționate în procedura de implementare a programului.

5. Ai nevoie de punctaj maxim, pentru șanse de finanțare sporite

Conform criteriilor de selecție a proiectelor, punctajul minim necesar pentru ca proiectul să fie aprobat este de doar 50 de puncte, însă acesta nu va garanta în niciun fel obținerea finanțării nerambursabile.

În plus, în cazul foarte probabil în care va exista concurență ridicatăproiectele vor fi selectate în ordinea inversă a punctajelor obținute, iar dacă mai multe proiecte se vor afla la egalitate de punctaj, vor fi aplicate criterii suplimentare:

  • numărul de locuri de muncă nou create;
  • numărul mediu de salariaţi la finalul anului trecut;
  • valoarea procentului aferent aportului propriu;
  • valoarea profitului din exploatare la finalul anului trecut;
  • ponderea investiţiei în mijloace fixe și obiecte de inventar, dar și în software-uri necesare desfăşurării activităţii;
  • data și ora înscrierii în program.

Astfel, ordinea înscrierii în program a cererilor de finanțare este doar ultimul criteriu de care se va ține cont, asigurând o departajare a firmelor solicitante de sprijin financiar atunci când se păstrează egalitatea după aplicarea tuturor celelalte criterii de selecție.

Criteriile de selecție sunt explicate în cadrul acestui articol.

În cadrul acestui program de finanțare sunt eligibile doar activitățile ce presupun prestarea unor servicii, dar și activitățile legate de comerț. În schimb, activitățile din sfera producției de bunuri nu sunt eligibile în cadrul acestui program de finanțare, ci în cadrul programului de Microindustrializare 2017, ce se va deschide, în data de 21 august 2017.

Iată câteva activități eligibile în cadrul acestui program de finanțare:

  • lucrări de construcții;
  • lucrări de instalații;
  • comerț cu ridicata sau amănuntul;
  • activități de transporturi persoane și mărfuri;
  • activități de curierat;
  • hoteluri și alte structuri de primire turistică;
  • activități de editare a publicațiilor;
  • activități de consultanță tehnică și financiară;
  • activități de asistență medicală;
  • activități sportive.

În cadrul procesului de evaluare și selecție nu se vor puncta diferit activitățile de servicii față de cele de comerț, astfel că șansele de a primi finanțare sunt egale, indiferent de activitatea desfășurată. Totuși, grila de punctaj ține cont de vechimea activității pentru care se solicită finanțare, fiind necesară înregistrarea și autorizarea codului CAEN cu cel puțin trei luni înainte de depunerea cererii de finanțare.                                                                                                                                                        Sursa:Avocatnet.ro

Agenda fiscală pentru august: Ce declarații trebuie să depui la Fisc luna aceasta

A opta lună a anului este una destul de încărcată din punct de vedere al numărului de documente ce trebuie depuse la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Pe lângă faptul că mai multe declarații și formulare trebuie transmise în această perioadă, anumiți operatori economici trebuie să depună, până la jumătatea lunii, și raportările contabile pentru prima jumătate a lui 2017. 

 

Luni este termenul-limită pentru depunerea: 

Declarației de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România, Formularul 092. Se depune de contribuabilii înregistrați în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul și care au efectuat o achiziție intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligați să își modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar.

Până joia viitoare trebuie depuse:

Declarația de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, Formularul 010. Se depune de către persoanele juridice care au obligația să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depășirii plafonului legal de scutire.Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri este mai mare sau egală cu plafonul de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de zece zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit.

Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române, Formularul 020. Se depune de persoanele fizice, altele decânt cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, care au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în termen de zece zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului legal de scutire. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit.

Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, Formularul 070. Se depune de persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit.

Notificărea privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori, Formularul 087. Se depune de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care optează pentru aplicarea regimului special pentru agricultori.

Tot până cel târziu pe 10 august trebuie efectuate şi următoarele plăţi:

  • Plata taxei pentru servicii de reclamă şi publicitate. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de zece a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă şi publicitate şi trebuie achitată de către orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale;
  • Plata impozitului pe spectacole şi depunerea declaraţiei privind încasările din spectacole. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de zece, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul la bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz, în a căror rază de competenţă se desfăşoară. O astfel de taxă trebuie plătită de persoanele fizice şi persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competiţii sportive sau orice altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, cu excepţia spectacolelor organizate în scopuri umanitare.

16 august, ultima zi pentru depunerea raportărilor contabile la 30 iunie

Operatorii economici care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri de peste 220.000 de lei trebuie să depună raportările contabile pentru primul semestrual anului până cel mai târziu la 16 august 2017, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 895/2017. 

De altel, termenul-limită amintit trebuie respectat și de către entitățile cu an financiar diferit față de anul calendaristic. În acest moment, în funcție de anumite criterii, o companie poate fi considerată microentitate, entitate mică, entitate mijlocie sau entitate mare, încadrarea realizându-se pe baza indicatorilor cifră de afaceri, total active și număr mediu de salariați.

Notă: Toate detaliile despre raportările contabile la 30 iunie 2017 le găsiți aici

16 august va fi și ultima zi pentru efectuarea următoarelor raportări:

Situaţia eliberărilor pentru consum de ţigarete/ţigări şi ţigări de foi în luna ... anul ....Se depune de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat.

Situaţia eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în ţigarete/alte tutunuri de fumat în luna ... anul .... Se depune de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat.

Situația centralizatoare privind achizițiile/utilizările de produse accizabile și livrările de produse finite rezultate în luna ... anul ..., pentru luna precedentă. Se depune de către operatorii economici care dețin autorizații de utilizator final (produse energetice, alcool etilic şi produse alcoolice).

Situația centralizatoare privind achizițiile și livrările de produse accizabile pentru luna precedentă. Se depune de către destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările de produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de alcool și băuturi spirtoase pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de vinuri/bauturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de bere pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție tutunuri prelucrate pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producție de produse energetice pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile.

Situația privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile.

Jurnalele pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație sau navigaţie. Trebuie depuse de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/ depozitare.

Jurnalele pentru luna precedentă privind achizițiile/ livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviație sau navigaţie. Se depun de către antrepozitarii autorizați pentru depozitare.

Situația privind privind livrările de produse accizabile în luna ... anul ... pentru luna precedentă. Se depune de către operatorii economici care deţin autorizaţii de expeditor înregistrat.

Evidența achiziționării, utilizării și returnării marcajelor pentru luna precedentă. Se depune de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcării.

Important! Cu toate că nu este declarație fiscală, AvocatNet.ro vă reamintește că, până pe 16 august, trebuie depusă declarația INTRASTAT, al cărei prag valoric este în 2017 de 900.000 de lei, atât pentru introducerile intracomunitare de bunuri, cât şi pentru expedierile intracomunitare de bunuri. Termenul-limită de transmitere a acestei declarații îl reprezintă întotdeauna data de 15 a lunii următoare celei de referință, chiar dacă într-o lună aceasta este o zi liberă, precum sâmbăta sau duminica. Totuși, declarația poate fi depusă online şi în prima zi lucrătoare care urmeaza datei de 15 (16 august în cazul lunii în curs, în condițiile în care ziua de 15 pică într-o zi de sărbătoare legală - Adormirea Maicii Domnului). 

Declarațiile ce-și au termenul în 25 august:

Notificarea pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare, Formularul 097. Se depune de către persoanele impozabile care depășesc plafonul de 2.250.000 lei, de persoanele impozabile care renunță la aplicarea sistemului TVA la încasare. În ceea ce priveşte persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi care nu depăşesc în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei, dar care renunţă la aplicarea sistemului respectiv, prin opţiune, depun notificarea pentru ieşirea din sistem între data de 1 şi 25 ale oricărei luni.

Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, Formularul 100. Se completează de plătitorii de impozite, taxe și contribuții sociale cărora le revin obligații de plată la bugetul stat. Declaraţia se depune în format electronic sau pe hârtie prin codificarea informaţiilor sub formă de cod de bare. Potrivit normelor în vigoare, contribuabilii mari şi contribuabilii mijlocii, precum şi sediile secundare ale acestora, au obligaţia depunerii prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin accesarea site-ului www.e-guvernare.ro.

Atenție! Până pe 25 august, firmele ce desfășoară activități Horeca (hoteluri, restaurante, catering) și care au avut în 2016 venituri cuprinse între 100.001 și 500.000 de euro vor depune formularul 100 prin care vor declara și plăti impozitul specific aferent perioadei 1 ianuarie - 31 iulie 2017, în condițiile în care aceste entități trec de luna aceasta la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (modificarea vectorului fiscal se face prin depunerea declarației 010, tot până la 25 august). 

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit si evidenţa nominală a persoanelor asigurate, Formularul 112. Aceasta se depune pentru luna precedentă de către:

  • persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituțiile prevăzute la art.136 lit. d) - f) din noul Cod  fiscal, precum și persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
  • persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, instituțiile publice care calculează, rețin, plătesc și suportă contribuții sociale obligatorii în numele asiguratului, precum și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

Formularul 112 se completează cu programului de asistenţă ANAF și se transmite prin portalul e-guvernare.ro.

Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru luna precedentă, Formularul 224. Se depune de către persoanele fizice care obţin salarii din străinătate pentru activităţi în România şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România.

Decontul de taxă pe valoarea adăugată, Formularul 300. Se depune lunar, trimestrial, semestrial sau anual de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din noul Cod fiscal. Formularul se completează electronic cu ajutorul programului ANAF.

Decontul special de taxă pe valoarea adăugată pentru luna precedentă, Formularul 301. Se completează de persoanele menționate în instrucțiunile de completare a formularului, pentru fiecare secțiune şi se întocmeşte în două exemplare, semnate şi ştampilate. Formularul se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de MFP.

Declarația privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, Formularul 307. Se depune de persoanele impozabile prevăzute la art. 280 alin. (6), art. 270 alin. (7), art.310 alin. (7), art.316 alin. (11) lit. a) - e) și g) din noul Cod fiscal. Declaraţia se depune la organul fiscal în a cărui evidenţă persoana impozabilă este înregistrată ca plătitor de impozite şi taxe, direct sau prin împuternicit, la registratură sau la poştă, prin scrisoare recomandată.

Declarația privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit.h) din Codul fiscal, Formularul 311. Se depune de persoanele impozabile al căror cod de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Codul fiscal și care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA, livrări și/sau achiziții /prestări de bunuri/ servicii care sunt obligate la plata TVA. Declaraţia se depune, la organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana impozabilă îşi are domiciliul fiscal sau în a cărui evidenţă aceasta se află înregistrată ca plătitor de impozite şi taxe.

Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna trecută, Formular 390 VIES. Se depune de către contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 sau art. 317 din Codul fiscal. Declaraţiile recapitulative se depun lunar numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei pentru operaţiunile menţionate la art. 325 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare acesteia..

Taxele și impozitele ce trebuie plătite până cel mai târziu pe 25 august

Potrivit calendarului fiscal stabilit de ANAF pentru luna în curs, 25 august va fi și termenul-limită pentru următoarele taxe și impozite:

  • Plata impozitului reținut la sursă în luna precedentă - se plătește de către contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din premii și jocuri de noroc, obținute de nerezidenți sau din alte surse;
  • Plata taxei anuale pentru autorizația de exploatare a jocurilor de noroc (sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puțin decât taxa anuală minimală - până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depășesc încasările estimate prin documentația prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depășirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate și taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara și plăti până la data de 25 a lunii următoare).Se plătește de către organizatorii de jocuri de tip pariu, jocuri de noroc, bingo organizate prin TV, pariuri on-line, jocuri bingo prin internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line;
  • Plata contribuției trimestriale pentru medicamente pentru trimestrul II 2017. Se depune de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora;
  • Plata cotei de contribuţii sociale pentru şomaj pentru luna precedentă. Se depune de către asiguraţii care au încheiat opţional un contract de asigurare pentru şomaj cu Agenţia de ocupare a forţei de muncă judeţeană/a municipiului Bucureşti;
  • Contribuția de asigurări sociale (pensii) către Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) pentru luna precedentă - se plătește de către asigurații în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care se regăsesc în una dintre situațiile menționate în Legea nr. 263/2010;
  • Accize;
  • TVA;
  • Impozite datorate bugetului de stat:
    • Impozit pe țițeiul și gazele naturale din producția internă;
    • Impozit pe veniturile nerezidenților;
    • Impozit pe salarii (OP separat pentru Sediu Social și fiecare sediu secundar, dacă este cazul);
    • Impozit pe veniturile din activități independente, cu regim de reținere la sursă;
    • Impozit pe veniturile din dividende plătite în luna precedentă;
    • Impozit pe veniturile din dobânzi;
    • Impozit pe alte venituri din investiții;
    • Impozit pe veniturile din pensii;
    • Impozit pe veniturile din premii și din jocuri de noroc;
    • Impozit pe veniturile din alte surse.

Formularul 394 se depune până pe 30 august

Declaraţia informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național aferente perioadei de raportare precedente - formularul 394, aferentă lunii iulie, trebuie depusă la organele fiscale competente până cel târziu la 30 august. 

În noul format al formularului 394 trebuie cuprinse toate operaţiunile de livrări sau achiziţii de bunuri efectuate către, dar şi de la contribuabili, fie ei plătitori sau neplătitori de TVA (persoane fizice şi persoane juridice). Documentul trebuie transmis chiar dacă în luna martie nu au fost realizate operaţiuni de natura celor care fac obiectul declaraţiei. Obligaţia transmiterii formularului revine:

  • persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 316 din Codul fiscal, obligate la plata taxei conform art. 307 alin. (1), (2), (6) și (7) din Codul fiscal, pentru operațiuni impozabile în România conform art. 268 alin.(1) din Codul fiscal;
  • persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 316 din Codul fiscal, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziții de bunuri sau servicii taxabile.

În fine, 31 august va fi termenul-limită pentru depunerea:

  • cererii de restituire a accizelor de către importatori pentru trimestrul precedent. Aceasta se depune de către beneficiarii scutirilor de accize (instituții, organizații).                                                                                                                                                Sursa Avocatnet.ro

Situațiile în care firma ta pierde codul de TVA și noi variante prin care îl va putea recupera

Firmele cărora le-a fost anulat codul de taxă pe valoarea adăugată (TVA) din anumite motive vor fi reînregistrate din oficiu, stabilește un act normativ ce a intrat azi în vigoare. De altfel, legislația fiscală stabilește mai multe cazuri în care companiile pot ajunge să piardă codul de TVA, existând însă și posibilitatea recuperării acestuia. 

 

Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 a fost publicată vineri în Monitorul Oficial și azi a intrat în vigoare. 

Printre altele, documentul citat aduce noi completări procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, în sensul că firmele își vor recăpăta codul de TVA după ce vor îndrepta situația care a generat risc fiscal ridicat, fără să mai treacă prin filtrul criteriilor stabilite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) privind analiza de risc.

Spre exemplu, de-acum vor fi reînregistrate din oficiu în scopuri de TVA, fără a mai fi verificate din perspectiva riscului fiscal, firmele care:

  • au depus deconturi pe zero;
  • nu au depus deconturi timp de șase luni;
  • asociații/ administratorii au cazier fiscal.

Potrivit Codului de procedură fiscală, analiza de risc este o activitate prin care se urmărește identificarea riscurilor de neconformare aferente companiilor, în special când este vorba de impozitele, taxele și contribuțiile sociale datorate statului.

Situațiile în care codul de TVA este anulat

Legislația în vigoare stabilește mai multe situaţii în care un contribuabili este declarat inactiv din oficiu, fapt ce atrage anularea codului de TVA. Concret, art. 92 din Codul de procedură fiscală enumeră șapte situații în care o firmă poate fi declarată inactivă din punct de vedere fiscal, după cum urmează:

  • nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;
  • se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
  • organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
  • inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
  • durata de funcţionare a societăţii este expirată;
  • societatea nu mai are organe statutare;
  • durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată (această durată poate fi determinată de perioada de valabilitate înscrisă în contractul de închiriere sau în contractul de comodat depus la Oficiul Registrului Comerțului).

Pe lângă anularea din oficiu a codului de TVA în momentul în care este declarat inactiv, un contribuabil poate rămâne fără cod de TVA și în următoarele situaţii:

  • atunci când asociații/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăși au/au avut înscrise în cazierul fiscal anumite fapte de natură penală;
  • în situația în care firma nu au depus pe parcursul a șase luni consecutive niciun decont de TVA;
  • atunci când contribuabilul a depus deconturi pe „zero”.
  • în situaţia în care persoana impozabilă nu era obligată și nici nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA;
  • atunci când persoana impozabilă cere scoaterea din evidențele persoanelor înregistrate în scopuri de TVA pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA;
  • atunci când persoana impozabilă nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică.

Cum să recuperezi codul de TVA după anulare

Potrivit normelor în vigoare, un contribuabil inactiv se poate reactiva dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții:

  • îşi îndeplinește toate obligaţiile declarative prevăzute de lege (această condiție se consideră îndeplinită şi în cazul în care obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central);
  • nu înregistrează obligaţii fiscale restante;
  • organul fiscal central constată că funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
  • nu se află în situaţia pentru care a fost declarat inactiv.

Atunci când un contribuabil îndeplinește condițiile de reactivare, acesta poate solicitareactivarea, urmând procedura stabilită prin Ordinul ANAF nr. 2.011/2016.

Concret, este necesară depunerea unei cereri la organul fiscal competent (organul fiscal în a cărui evidență fiscal este înregistrat). După primirea cererii, organul fiscal competent verifică în evidențele fiscale proprii dacă respectivul contribuabil îndeplinește condițiile de reactivare menționate. Rezultatele analizei efectuate se înscriu într-un referat, care cuprinde, pentru fiecare contribuabil:

  • datele de identificare ale acestuia (denumire, domiciliu fiscal, cod de identificare fiscală);
  • numărul şi data deciziei prin care respectivul contribuabil a fost declarat inactiv;
  • motivaţia propunerii de reactivare.

În final, vă reamintim că formularul 088, folosit pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura afaceri ce implică TVA, a fost eliminat din circuitul fiscal la 1 februarie 2017. Chiar dacă documentul a dispărut, procedura de înregistrare a rămas, în mare, identică, cel puțin până acum. 

Conform procedurii, persoanele impozabile sunt încadrate în trei grupe de risc: ridicat, mediu şi scăzut. Astfel, înregistrarea în scopuri de TVA este acordată imediat contribuabililor încadraţi în grupul de risc scăzut, în timp ce persoanele impozabile încadrate în grupe de risc mediu şi ridicat sunt notificate de către Fisc, iar reprezentanţii acestora invitaţi să îşi expună punctul de vedere.

Cu alte cuvinte, motivele care duc la neacordarea sau anularea codului de TVA sunt lipsite de transparență, firmele fiind practic în imposibilitatea de a identifica situațiile care conduc la neînregistrarea în scopuri de TVA și, implicit, de a le remedia.

                                                                                                                                                                              Sursa Avocatnet.ro

Proiect ANAF: O nouă procedură pentru reactivarea fiscală a firmelor inactive

Procedura prin care contribuabilii declarați inactivi se pot reactiva va fi actualizată, astfel încât să reflecte recentele modificări apărute în legislație. Dispozițiile sunt incluse într-un proiect de act normativ al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care aprobă și noi formulare utilizate pentru reactivarea contribuabililor declarați inactivi.

 

Printr-un proiect de act normativ publicat vineri în dezbatere publică, ANAF propune actualizarea procedurii privind reactivarea contribuabililor declarați inactivi, precum și a formularelor utilizate în acest scop, astfel încât noile reglementări să reflecte cele mai recente modificări apărute în legislația din domeniu. 

În prezent, Codul de procedură fiscală stabilește șapte situații în care o firmă poate fi declarată inactivă din punct de vedere fiscal, astfel:

  • nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;
  • se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
  • organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
  • inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
  • durata de funcţionare a societăţii este expirată;
  • societatea nu mai are organe statutare;
  • durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată (această durată poate fi determinată de perioada de valabilitate înscrisă în contractul de închiriere sau în contractul de comodat depus la Oficiul Registrului Comerțului).

În același timp, un contribuabil inactiv se poate reactiva dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții:

  • îşi îndeplinește toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;
  • nu înregistrează obligaţii fiscale restante.

Condițiilor referitoare la reactivarea contribuabililor le-au fost aduse modificări prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016, document publicat la finalul anului trecut în Monitorul Oficial.

Astfel, contribuabilul declarat inactiv ca urmare a sustragerii de la controalele efectuate de organul fiscal central și/sau constatării din partea acestuia din urmă că firma nu funcționa la domiciliul fiscal declarat se poate reactiva dacă îndeplinește condițiile de mai sus și dacă organul fiscal central care a propus reactivarea constată că acesta funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

Iar cum în cadrul ANAF și în cadrul instituțiilor subordonate acesteia funcționează și alte structuri care au atribuții de constatare la fața locului și care în cadrul acțiunilor întreprinse de acestea potrivit competențelor pot constata situații când un contribuabil nu funcționează la domicilul fiscal declarat, este propusă includerea fluxurilor privind declararea contribuabililor inactiviîndreptarea erorilor materiale şi reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi de către organele cu atribuții de executare silită, precum și actualizarea procedurii privind reactivarea contribuabililor declarați inactivi, precum și a formularelor utilizate în acest scop. 

În plus, este introdus și un nou formular, respectiv un aviz privind propunerea de declarare în inactivitate ca urmare a faptului că organul fiscal a constatat că respectivul contribuabil nu funcționează la domiciliul fiscal declarat.

                                                                                                                                                         Sursa Avocatnet.ro

Analiza de risc la securitate fizică și costurile pe care le presupune aceasta

Chiar dacă multe firme din România au mai primit un an de la autorități în care să procure analiza de risc la securitate fizică, pentru cele înființate ulterior momentului iunie 2012 există obligația realizării unui astfel de document odată cu începerea activității. Pentru aceasta, firmele trebuie să apeleze la serviciile unor experți abilitați, fie ei persoane fizice autorizate sau firme. În oricare dintre cazuri, analiza se realizează contra-cost, iar tarifele evaluatorilor variază în funcție de mai multe criterii. 

 

Analiza de risc la securitatea fizică este, potrivit normelor în vigoare, un document obligatoriu pentru toate firmele, indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri sau valori cu orice titlu și sunt obligate să asigure protecția acestora.

Totuși, realizarea acestei analize este obligatorie, la acest moment, doar pentru societățile înființate începând cu 12 iunie 2012, cele care trebuie să aibă documentul chiar de la momentul începerii activității.

În schimb, companiile înființate înainte de data amintită mai au aproape un an la dispoziție să facă rost de document. Concret, noul termen avansat de autorități este 1 iulie 2018, în condițiile în care termenul inițial, 1 ianuarie 2015, a fost deja amânat de trei ori, succesiv. 

Potrivit normelor în vigoare, o firmă poate apela pentru realizarea analizei de risc fie la structuri de specialitate, fie la experți abilitați în domeniu (persoane fizice autorizate sau societăți), care dețin competențe profesionale corespunzătoare. 

De altfel, acești experți abilitați sunt înscriși într-un Registru Național al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, registru ce cuprinde un număr de 1.688 de evaluatori la nivel național, așa cum ne-a informat Simona Trandafir, avocat la Niculeasa Law Office

Totuși, un număr insuficient, raportat la cele aproape 1,5 milioane de unități pentru care există obligația efectuării analizei de risc la securitate fizică, după cum explicau reprezentanții Ministerului de Interne recent, atunci când au publicat în dezbatere publică documentul prin care termenul de 1 iulie 2017 a fost prorogat cu încă un an - detalii, aici

"Deși anterior, termenul a mai fost prorogat, lipsa experților abilitați cu competențe în evaluarea riscului la securitate fizică continuă să persiste, ceea ce induce necesitatea de a realiza analizele de risc într-un termen scurt", se preciza în respectivul act. 

În ceea ce privește costurile pe care le implică realizarea unei analize de risc la securitate fizică, acestea nu sunt stabilite prin lege, aspect confirmat de către specialistul de la Niculeasa: "Dispozițiile legale incidente nu stabilesc o grilă a tarifelor aplicate de către evaluatorii de risc la securitate fizică, astfel că ofertele acestora variază în funcție de o serie de criterii", ne-a spus Simona Trandafir. 

Concret, printre factorii care pot determina prețul pentru analiza de risc se numară suprafața obiectivului (prețul pentru o fabrică, fermă sau un depozit va fi, evident, mai mare decât prețul pentru o casă de amanet sau un birou), complexitatea activității(evaluarea unui spațiu în care se construiesc mașini va fi mult mai complicată decât a unui spațiu în care se comercializează țigări) și locul unde este amplasat obiectivul (la prețul pentru realizarea unei analize de risc se vor adăuga costurile deplasării).

La o simplă căutare pe internet, găsim site-ul unei firme specializate pe realizarea analizei de risc la securitatea fizică, unde se menționează că nu poate fi oferit „un preț general valabil”, dar sunt date o serie de tarife orientative pentru diverse categorii de activități, după cum urmează: 

  • preț analiză de risc casă de amanet - de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc sală de jocuri/pariuri - de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc bijuterie - de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc benzinărie - de la 500 de lei;
  • preț analiză de risc magazin mic - de la 400 de lei;
  • preț analiză de risc magazin mare - de la 600 de lei;
  • preț analiză de risc magazin arme și muniții - de la 500 de lei;
  • preț evaluare de risc birouri - de la 400 de lei;
  • preț evaluare de risc fabrică - de la 800 de lei.

"În concluzie, costurile întocmirii analizei de risc la securitate fizică sunt proporționale cu o serie de criterii, prin urmare cuantumul tarifelor percepute poate părea, cel puțin la prima vedere, ca fiind justificat", consideră Simona Trandafir. 

"Totuși, este important de subliniat faptul ca numărul mic al persoanelor ce dețin acreditarea necesară întocmirii analizei de risc, alături de numărul însemnat al unităților ce au obligația de a realiza analiza de risc amintită, determină fixarea unor tarife ce pot apărea ca fiind împovărătoare pentru afacerile mici și medii", a mai punctat avocata contactată de redacția noastră. 

                                                                                                                                Sursa:Avocatnet.ro

Agenda fiscală pentru firmele HoReCa: În iulie se face prima declarare și plată a impozitului specific

Firmele vizate de aplicarea impozitului specific din 2017, adică acelea care la finalul anului trecut își desfășurau efectiv activitatea în domeniul cazării ori alimentației publice, cu excepția microîntreprinderilor, trebuie să declare și să achite impozitul aferent primelor șase luni din anul curent până cel târziu pe 25 iulie 2017, potrivit prevederilor în vigoare. Practic, suma de plată va reprezenta jumătate din impozitul specific anual datorat, urmând ca cea de-a doua tranșă să fie plătită la începutul anului viitor. 

 

Impozitul specific, cel care se aplică, în principiu, afacerilor din HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) a fost introdus de la 1 ianuarie 2017 în legislația noastră, prin intermediul Legii nr. 170/2015.

Concret, vizate de aplicarea noului sistem de impozitare sunt firmele care aveau înscrise în actele constitutive, la 31 decembrie 2016, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:

  • 5510 - ,,Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
  • 5520 - ,,Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
  • 5530 - ,,Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere’’;
  • 5590 - ,,Alte servicii de cazare”;
  • 5610 - ,,Restaurante’’;
  • 5621 - ,,Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
  • 5629 - ,,Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
  • 5630 - ,,Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Totuși, pentru a achita efectiv noul impozit forfetar, determinat în funcție de anumite variabile, precum rangul localității în care este amplasată afacerea, suprafața acesteia sau sezonalitatea, este necesar ca respectiva societate să și desfășoare efectiv activitate în domeniul cazării ori în cel al alimentației publice, așa cum am explicat aici

Totodată, este important să reamintim că microîntreprinderile nu aplică forfetarul, în timp ce firmele ce activează în domeniul cazării ori al alimentației publice, dar desfășoară, concomitent, și altfel de activități, vor aplica o impozitare mixtă, însemnând:

  • impozit specific pentru veniturile obținute din sectorul hotelier și alimentație publică;
  • impozit pe profit pentru veniturile din celelalte activități (mai multe detalii, aici).

Iată ce puteți afla din continuarea materialului:

  • până când și cum trebuie firmele din HoReCa să declare și să achite impozitul aferent primului semestru din an;
  • ce declarații fiscale trebuie să mai depună acestea în iulie;
  • care este declarația fiscală al cărei termen-limită de depunere este ultima zi a lunii;
  • sancțiunile prevăzute de lege pentru nedepunerea declarațiilor.

                                                                                                                                Sursa Avocatnet.ro

Responsabilul cu protecția datelor: Ce variante va avea firma ta pentru a ocupa aceasta functie

Începând din mai 2018, firmele care se ocupă în principal cu prelucrarea datelor personale, cum ar fi băncile, firmele de securitate, spitalele, clinicile private, farmaciile sau magazinele online, vor fi obligate să aibă un responsabil cu protecția datelor personale. În acest context, este important de știut ce variante vor exista pentru ocuparea acestei funcții și ce persoane vor putea efectiv să s-o ocupe.

 

Obligația firmelor de a desemna un responsabil cu protecția datelor personale este prevăzută în Regulamentul european 2016/679. Acesta se va aplica, începând cu data de 25 mai 2018, direct în toate statele Uniunii Europene (UE), fără ca autoritățile să fie nevoite să-l transpună în legislația României.

 

Pe scurt, documentul introduce obligația de a avea la companie un responsabil cu protecția datelor personale, însă doar în cazul societăților care se ocupă în principal cu prelucrarea unor astfel de date. De principiu, vorbim de companii cum sunt băncile, spitalele, clinicile private, farmaciile sau magazinele online, însă nu numai. Deși poate părea probabil ca doar societățile de dimensiuni medii și mari să fie vizate de obligație, aceasta poate apărea și la cele de dimensiuni mici.

 

„Obligația de a numi un responsabil cu protecția datelor nu ține de mărimea entității, ci exclusiv de îndeplinirea condițiilor expres prevăzute de articolul 37 din Regulamentul european 2016/679, ceea ce în sectorul privat înseamnă ca activitatea principală să constea fie în (1) monitorizarea periodică, sistematică și pe scară largă a persoanelor, fie în (2) prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date (originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă, convingerile filozofice, apartenența la sindicate, date genetice, date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, date privind sănătatea, date privind viața sexuală sau orientarea sexuală) sau a datelor privind condamnări penale și infracțiuni. Nu este necesar ca această activitate principală să fie prestată prin mijloace proprii - o firmă cu un singur angajat și care subcontractează toată activitatea se poate încadra la obligația de a numi un responsabil cu protecția datelor dacă îndeplinește una dintre cele două condiții, a lămurit, la solicitarea redacției noastre, Andreea Lisievici, avocat PrivacyOne.

 

Regulamentul european prevede că ocuparea funcției de responsabil cu protecția datelor se va putea face ori prin numirea cuiva din interiorul firmei, ori prin încheierea unui contract de servicii cu cineva din afara acesteia. Deoarece dispoziția nu este foarte precisă, rezultă că firmele vor avea o oarecare libertate în a alege varianta cea mai potrivită. În esență, putem vorbi de un salariat al firmei sau de o colaborare contractuală cu un avocat, o persoană fizică autorizată (PFA), o societate de avocatură sau chiar o altăcompanie.

 

„Un responsabil cu protecția datelor poate fi salariat (deși astăzi în România nu există un cod COR dedicat), dar poate fi și extern - PFA, avocat, societate comercială. Este important însă de menționat că, și în cazul în care contractul se încheie cu o formă de organizare colaborativă (societate de avocați, societate comercială), trebuie în continuare desemnată o persoană anume care va deține funcția de responsabil cu protecția datelor. Acest lucru este necesar pentru că funcția este una unipersonală (chiar și acolo unde are în spate un departament) și această persoană va fi cea indicată Autorității Nationale pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în informările către persoanele vizate, în studiile de impact etc.”, ne-a spus Andreea Lisievici.

 

Regulamentul european stabilește că responsabilul cu protecția datelor nu va primi instrucțiuni pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Totodată, acesta nu va putea fi demis sau sancționat pentru că își îndeplinește sarcinile pe care le are. Plus că va răspunde direct în fața celui mai înalt nivel al conducerii companiei.

 

„Este o chestiune de avut în vedere, pentru că responsabilul cu protecția datelor va avea un mare grad de independență, deciziile și analizele sale neputând fi invalidate, ci doar luată o decizie de afaceri în sensul asumării riscurilor și neîndeplinirii măsurilor indicate. Însă indiferent cât de costisitoare sau neplăcute vor fi concluziile responsabilului cu protecția datelor pe anumite chestiuni, contractul acestuia nu va putea fi încetat pe acest motiv. Asta însă nu elimină posibilitatea încetării contractului pe motiv de culpă profesională sau chiar încetarea fără motiv, dar cu preaviz”, a atras atenția specialista de la PrivacyOne.

 

Responsabilul trebuie să aibă cunoștințe în domeniu

 

Responsabilul cu protecția datelor nu va trebui să aibă anumite studii sau o anumită experiență profesională pentru a ocupa această poziție la o societate. Totuși, regulamentul european impune ca această persoană să aibă cunoștințe de specialitate în dreptul și practicile din domeniul protecției datelor.

 

„Regulamentul european 2016/679 nu impune o anumită calificare pentru un responsabil cu protecția datelor, ci doar solicită ca acesta să aibă cunoștințe de specialitate în dreptul și practicile din domeniul protecției datelor și să poată îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 39 din regulament”, subliniază Andreea Lisievici.

 

Concret, vorbim de sarcini precum informarea și consilierea firmei și a angajaților care se ocupă de prelucrări referitor la obligațiile legale care le revin privind protecția datelor sau monitorizarea respectării legislației protecției datelor și a politicilor companiei în ceea ce privește protecția datelor. Specialista contactată de redacția noastră a opinat că este destul de probabil ca viitorii responsabili cu protecția datelor să fie avocați.

 

„Nu este necesar ca responsabilul să fie avocat, însă este de așteptat ca majoritatea să provină din acest domeniu datorită nevoii de a cunoaște practica și jurisprudența anterioară dezvoltate în aplicarea Directivei 95/46/CE și a Legii nr. 677/2001. Un responsabil poate avea formare, de exemplu, în IT sau în managementul proiectelor, cu condiția să fie instruit în chestiunile juridice care îi lipsesc. Și invers, un avocat responsabil cu protecția datelor are nevoie de o sumedenie de cunoștințe de ordin tehnic, pe care poate în mod normal nu le-ar dobândi (în special pe partea de securitate, dar și chestiuni adaptate domeniului în care activează operatorul de date, un bun exemplu fiind entitățile implicate în publicitatea comportamentală)”, a explicat avocata.

 

Cu toate acestea, Andreea Lisievici a atras atenția că în țara noastră nu prea există în prezent cursuri dedicate exclusiv protecției datelor. Prin urmare, efortul de instruire este unul propriu, iar resursele din biblioteci sunt destul de limitate.

 

Important! Entitățile ce nu vor respecta obligația de a desemna un responsabil cu protecția datelor vor risca amenzi destul de mari, așa cum reiese din regulamentul european aplicabil din 25 mai 2018. Mai exact, este vorba de amenzi administrative de până la zece milioane de euro sau, în cazul întreprinderilor, de până la 2% din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior.

                                                                                                          Sursa Avocatnet.ro 

 

 

De luna asta, bugetarii din autoritățile de mediu și protecția consumatorilor beneficiază de măriri salariale

Bugetarii din autoritățile de protecția mediului și din cadrul celor pentru protecția consumatorului vor beneficia de măriri salariale de 20%, potrivit unui act normativ care a intrat în vigoare duminică. Măririle ar urma să se aplice începând din luna asta și tot de luna asta ar urma să li se dea posibilitatea medicilor militari/ polițiști să opteze pentru salariile de bază pentru funcții echivalente.

Începând cu luna iunie a acestui an, cresc cu 20% salariile de bază pentru anumite categorii de bugetari, potrivit Legii nr. 137/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444 din 14 iunie 2017 și a intrat în vigoare duminică.

Concret, de mărirea de 20% beneficiază:

  • personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație;
  • personalul din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, agențiilor județene pentru protecția mediului, Gărzii naționale de Mediu și Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării";
  • personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și a comisariatelor regionale și județene pentru protecția consumatorilor.

De asemenea, tot din luna iunie, mai prevede actul, "personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - medici - din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională"  vor putea opta între solda de funcție/ salariul de funcție, gradații, solde/ salariu de comandă și salariul de bază stabilit pentru o funcție echivalentă.

Potrivit aleșilor, această posibilitate de alegere e necesară, întrucât s-au creat mari discrepanțe între cei încadrați în sistemul de apărare și cei din civil, modul de calcul al sporurilor și altor drepturi specifice fiind unul mult diferit.

Ca toate celelalte ordonanțe de urgență ale Guvernului, OUG nr. 2/2017 a trebuit să treacă prin Parlament pentru a fi aprobată sau respinsă de parlamentari. Cu toate acestea, actul a mai primit unele modificări prin proiectul legii de aprobare, printre care și aceste modificări salariale.                                                          

   Sursa Avocatnet.ro

De mâine, fără costuri suplimentare în roaming pentru apeluri, mesaje și internet mobil în UE

În mod oficial, de la 15 iunie nu se vor mai percepe taxe suplimentare pentru convorbirile, mesajele și folosirea internetului pe mobil în celelalte țări ale Uniunii Europene (UE). În aprilie a fost făcut pasul final pentru concretizarea acestei măsuri, care pentru utilizatorii de telefonie mobilă înseamnă că se vor bucura de aceleași tarife pe care operatorii le aplică în România, oriunde s-ar duce în UE.

Ultimul pas pentru eliminarea tarifelor de roaming în UE a fost făcut la începutul lunii aprilie, când în Parlamentul European s-a votat acordul ce privește prețurile maxime pe care companiile și le pot aplica reciproc pentru utilizarea rețelelor în roaming, potrivit unui comunicat de presă pe site-ul Parlamentului. 

Așadar, de la 15 iunie anul acestacei care călătoresc în alte țări din UE vor putea plăti la fel de mult ca în țară pentru apelurile efectuate, pentru mesajele trimise sau pentru că folosesc internetul pe telefonul mobil. Utilizatorii de telefonie mobilă nu vor mai fi taxați suplimentar pentru aceste servicii de către furnizorii lor, așa cum se întâmplă în prezent, și se vor putea bucura de aceleași tarife pe care operatorii le aplică în România, oriunde s-ar duce în UE. 

În aprilie 2016, a avut loc ultima scădere a tarifelor de roaming, autoritățile UE stabilind ca operatorii de telefonie să aplice taxe suplimentare de maximum cinci eurocenţi/ minut pentru convorbirile efectuate de cei plecați în alte state ale Uniunii.

Putem sărbători acum faptul că de la 15 iunie nu vor mai fi taxe de roaming. Utilizatorii care vor călători prin Europa vor putea verifica mailul, utiliza hărți, încărca fotografii pe rețelele sociale, vor putea telefona și trimite SMS-uri acasă fără costuri suplimentare”, a declarat unul dintre oficialii UE.

Limite mai mici pentru transferul de date ar putea permite consumatorilor UE să acceseze mai multe date cum ar fi, de exemplu, conținut audiovizual, atunci când călătoresc dintr-o țară în alta. Aceste limite mai mici de prețuri ar putea și deschide piața pentru operatori telecom mici și virtuali, mai aflăm din comunicat.

                                                                                                                       Sursa Avocatnet.ro

 



SC Premia Software Solutions
Aleea Marius Emanoil Buteică
nr.18-20, Sector 3, Bucureşti  
România, 031823

Telefon:0314 255 908
Mobil: 0767 990 907
Fax: 0314 255 907
E-mail: office[at]firstcont.ro

 

linkedinfacebook twittergoogle


Inapoi Sus

Creează Cont GratuitLogin
Suport